Am mai vazut ceva fotografie macro, dar ceea ce face Brandt Campbell sfideaza legile esteticii prin standardul sau extrem de inalt. Filosofia personala a fotografului e fascinatia fata de tot si de toate, de natura, de filme, de muzica si de tot ce e frumos pe lume, fie uman sau nu. De altfel Campbell nu vrea sa se limiteze la un singur gen de fotografie: ii plac in egala masura fotografia street, portretele si peisajele, drept pentru care se straduieste sa devina din ce in ce mai bun la toate. Recunoaste ca permanenta cautare si sete de schimbare face ca portofoliul sa-i fie suficient de eclectic. Il mai inspira, printre altele, Arthur Schopenhauer, de la care a invatat ca „talentul nimereste o tinta pe care n-a nimerit-o nimeni niciodata; in schimb geniul nimereste o tinta pe care n-o mai vede nimeni.”